Colorata deja-i gata!

 

Prin secetă, peste ARĂTATul că ne pasă și cu toate (s)forțările către s_LaBa urSSula a venit și toamna – punctuală la întâlnirea cu emisfera nordică. Și a adus cu sine durerea pierderii frunzișului cel acoperitor de nuditate vegetală, asta nu înainte de a atrage atenția tocmai asupra potențialei goliciuni. Și știe a face asta în stil mare.

Acest stil mare aduce și goana după culori a pasionaților de imortalizat timpul cel degrabă mâncător de suflete. Și dacă fiecare anotimp este garnisit cu propriile splendori coloristic-imagistice, atunci toamna este cel mai spectaculos și asta atât ca priviri de ansamblu dar și ca priviri către lumea mai mică, poate tocmai a hainelor ce (sperăm) că se vor înnoi la cea primăvară.

Până la cea iarnă dorită ninsă din belșug dar alb-sticloasă peste un cenușiu coloristic, căldura imagistică a toamnei este un binevenit stop pe drumul combinațiilor coloristice ale unui an normal în zona temperată (chiar excesiv continentală). Și nu ne-a dezamăgit nici de astă dată, fie la munte (mulțumesc celor care mi-au semnalat punctual și vizual că e splendid – poate reușesc să prind și asta! – din nou!) fie prin bătătura natală. De la nivelul lentilei lipite de cele mici și trecătoare prin efemerul vieții și până la înaltul ceruleum al unui văzduh de unde culorile capătă dimensiunea unui întreg colosal la care te poți uita... până vei uita de sine și sigur de cele evocate la început.

Cum ajutorul motorizat și sprijinul necondiționat al celor de-ai noștri au permis o frumoasă trecere în diagonală peste un splendid corp de pădure cu tot cu atingerea (poate chiar prea) facilă a maximului altitudinal al zonei Moldovei colinare, tot așa a fost magnifică și o deplasare dovedită nesperat de lungă pe coordonatele matrixului natal. Chiar e o comunitate mare și frumos răspândită – de nu s-ar distruge la nivelul pietrelor ar fi chiar grozavă! Revenirea a fost de suflet, pentru suflet și garnisită peisagistic mai cu seamă privită de la nivelul asfaltului nou - coală de hârtie (de-ar ține nealterat!) – și cu ceva speranță pentru alte căi de comunicație că vor fi și ele scoase din mijlocul secolului trecut, cum cu toții visăm a fi în timpul contractual.

Munte, deal sau ce se mai poate călca pe la noi, în proximitatea Dulcelui Târg al Ieșilor, sunt la un maximum al culorilor calde – fierbinți de-a dreptul și merită o incursiune spre a intui nuditatea ce va să vină.

Vânătorul de capturi ale trecătorului timp a pușcat destule. Dacă am ales ce e spectaculos sau nu, este la latitudinea celor ce-și vor rupe destul timp spre a vedea, eventual citi și, de ce nu, purcede la drum spre a își aduna propriile impresii:

https://youtu.be/-2-_sUVOe5c